În urma unor cercetări care au durat enorm, cercetătorii americani au ajuns la o concluzie zguduitoare, pe care o ţin încă secretă: în maximum 500 de ani (sau în 125.000, n-am reţinut exact), cromozomul Y va dispărea. Dacă nu ne credeţi, să ştiţi că s-a scris şi în ziare! În plus, reporterii noştri speciali din viitor, au interceptat şi nişte documente pe care vi le punem la dispoziţie chiar acum. Doamnelor şi domnilor, scoateţi batistele! Vă prezentăm în exclusivitate jurnalul Androginei Paloş, o tânără din România viitorului, o Românie fără Mihaela Rădulescu şi Andreea Marin, dar şi fără bărbaţi.
Joi, 13 martie 127.008
Iar s-a stricat cratiţa–minune! Mi-a inversat varza proteică cu raţa dietetică şi întotdeauna mă înţeapă bila de la varză proteică pe raţă dietetică! Şi n-am vreme să fac alta că începe la televizor campionatul de fardat–viteză şi iar pierd secţiunea fond de ten şi simultanul de bigudiuri.
Băga-mi-aş, tocmai m-a sunat Virginica să-mi spună că mâine începe sezonul de trei zile de preţuri normale, sper să am timp să dau o raită prin magazine, m-am săturat să-mi cumpăr ţoale la preţuri reduse şi am văzut nişte chiloţi super pe care vreau să-i iau neapărat la preţ întreg.
Dacă stau, totuşi, să mă gîndesc bine, nu ştiu dacă voi putea fugi de la serviciu să rezolv cu chiloţii, mi-am dorit mult jobul ăsta de consilier cu ciclicitatea modei la Ministerul de Machiaj, Accesorii şi Coafură şi nu-mi vine să chiulesc. Plus că mă pasionează cu adevărat cercetarea ştiinţifică despre Dialogul, consonanţele, asonanţele, armoniile şi disarmoniile dintre roz şi lila din antichitate până în moda contemporană care mi s-a încredinţat.
Doamna Ministru însăşi m-a avertizat în legătură cu importanţa lucrării mele care, se pare, face parte dintr-un proiect mai larg în care vor mai fi implicate alte patru ministere: Ministerul Garderobei de Primăvară-Vară, Ministerul Garderobei de Toamnă-Iarnă, Ministerul de Manichiură, Pedichiură, Epilat şi Înlăturarea Fără Dureri a Bătăturilor şi Ministerul de Gomaj, Peeling şi Extragerea Comedoanelor.
Să nu uit: tre’ să-mi duc vibratorul la reparat, scârţiie şi i se duce bateria în trei minute. O să încep, de altfel, să strâng bani de avans să-mi iau unul nou în leasing.
Vineri, 14 martie 127.008
Campionatul de fardat–viteză pe care l-am văzut aseară la televizor a fost supercool. La secţiunea rimel de volum, rezistent la apă s-au bătut în finală o moldoveancă din Galaţi şi o bucureşteancă din Ferentari. A câştigat moldoveanca în prelungiri pentru că proasta din Ferentari, din cauza nervilor şi a tensiunii competiţiei, şi-a băgat aplicatorul în ochi, a luat cartonaş roşu şi a fost descalificată.
Ministerul Ciorbelor şi al Antreurilor Calde a ţinut azi o conferinţă de presă despre alinierea la normele internaţionale de călit ceapa la care au fost prezente două bulgăroaice dolofane, responsabile cu monitorizarea României. Şi cel mai mişto lucru care mi se întâmplă de când lucrez aici: începând de săptămîna viitoare, voi reprezenta ministerul în Comisia Guvernamentală pentru Conservarea şi Administrarea Rezervaţiei de Bărbaţi din ţara noastră.
Cele 438 de exemplare, câte mai există în România, reprezintă un portofoliu foarte important atât pentru turism cât şi pentru ştiinţă. Cică şi Preşedinta Statelor Unite a cerut informaţii despre rezervaţia noastră, de departe cea mai importantă din Europa, mai tare chiar şi decât cea din Albania.
După ultima Olimpiadă Internaţională de Flatulaţii la care băieţii noştri le-au făcut mucii cravată albanezilor, cea mai puternică femeie din lume şi-a exprimat dorinţa de a vizita în regim privat şi supersecret rezervaţia românească de bărbaţi. Cool!
Luni, 17 martie 127.008
Am ajuns devreme acasă ca să văd la TV finala Cupei Campioanelor Europene de Plâns. România îşi dispută cu Olanda finala secţiunii plâns fără şerveţele şi cu Franţa secţiunea plâns la telefon. Fetele noastre au fost la un pas să intre în finală şi la plânsul cu leşin, dar arbitrele au favorizat la modul evident echipa Bulgariei care a câştigat semifinala prin lipotimia prefăcută a trei concurente.
S-a văzut clar că bulgăroaicele au tras de timp şi prea s-au apucat să se prăbuşească una după alta în ultimele trei minute, ca să le mai creadă cineva că au leşinat pe bune.
La minister, sunt probleme nasoale cu programul aderare la Organizaţia Nord-Atlantică de Sulfilat şi Însăilat, cică observatorii internaţionali au cerut amenzi pentru România şi rediscutarea primelor trei puncte din programul de integrare.
Ca pregătire pentru dezbaterea despre conservarea şi administrarea cât mai eficientă a rezervaţiilor de bărbaţi la care urmează să participăm, s-a vizionat azi la minister un filmuleţ despre rezervaţia românească. M-am tăvălit pe jos de râs, sunt haioşi aşa cu păr pe corp, fără sâni, cu vibratoarele alea agăţate de ei, fără pantofi cu toc şi nefardaţi.
Seamănă cu nişte urangutani, doar că vorbesc cu nişte voci groase de te iau fiorii, două colege nici n-au rezistat, s-au înverzit la faţă şi au ieşit val vîrtej din sală să vomite.
Nu mi-am dus încă vibratorul la reparat, trebuie neapărat să-mi fac timp să rezolv treaba asta, constat că am devenit cam nervoasă, iar colegele fac deja glume proaste pe tema asta.
Marţi, 18 martie 127.008
Atac terorist, azi noapte, la ambasada S.U.A. din Londra: un comando de teroriste a pătruns prin efracţie în ambasadă, a aruncat multă sare în oalele cu ciorbă pregătite pentru o recepţie, a şifonat toate rochiile corpului diplomatic, a turnat maioneză în sticluţele de ojă ale ambasadoarei şi i-a dezlipit flecurile de la săndăluţele preferate. Atacul nu a fost încă revendicat.
Cică motivul ar fi încercarile evidente din ultimii ani ale S.U.A. de a obţine supremaţia mondială asupra paletei de culori la fardurile de pleoape.
Azi s-a întrunit prima oară Comisia Guvernamentală pentru Conservarea şi Administrarea Rezervaţiei de Bărbaţi.
S-a împărţit proiectul în capitole (Mâncatul, Dormitul, Sexul, Distracţia, Munca, Spălatul, Activităţile Gospodăreşti, Bunele Maniere) şi s-au repartizat responsabilităţi. Eu sunt responsabilă cu Distracţia, capitol împărţit la rândul lui în subcapitole: Fotbal, Beţivăneală, Stat cu Orele cu Undiţa-n mână, Stat cu Orele sub Maşină, Frecat Menta, Uitat la Televizor, Citit Ziare, Coborât Chestii de pe Internet etc.
Ideea e că trebuie să le creem condiţii pentru cultivarea şi manifestarea necenzurată a tuturor obiceiurilor lor şi mai ales a celor care le fac plăcere. Drept care am desfiinţat din start secţiunea Activităţi Gospodăreşti, care i-ar putea traumatiza (ne-am dat seama de asta după ce i-am cerut unui exponat să ducă gunoiul şi a făcut o megacriză de nervi), şi am hotărât că acestea vor reveni integral deţinutelor de drept comun care-şi execută pedeapsa în rezervaţie. Mâine, vizită de lucru la rezervaţie. Cică să nu ne punem fuste scurte şi să nu ne parfumăm, ca să nu sară exponatele pe noi.
Miercuri, 19 martie 127.008
Am ajuns la rezervaţia de bărbaţi foarte de dimineaţă, înainte ca vreun exponat să facă ochi. De la poartă ne-a izbit un horcăit infernal, asemănător cu cel din crescătoriile de porci. Cică aşa fac când dorm, sfu…, sfi…, sfa…, cum dracu se zice?, parcă mi-am notat undeva, a, da, sforăie, brrrr… Am fost conduse în turnul de control ca să-i observăm în monitoare.
Dormeau horcăind de parcă se pregăteau să dea colţul şi aveau vibratoarele ridicate cumva-n sus. Au început să se trezească şi să meargă crăcănaţi spre baie scărpinându-se şi tot aranjându-şi chestiile alea rigide în chiloţi.
Între timp, am fost conduse într-o cameră unde se prăjea la greu ceapă, ni s-au pus bigudiuri, ni s-au dat nişte capoade lungi, matlasate şi de-abia după aia am avut voie să intrăm în sala de mese unde se adunaseră între timp toate exponatele. Când am intrat, cu mirosul de ceapă după noi şi cu echipamentul ăla “moartea pasiunii”, s-a auzit un “ăăăăăăă” general, toate vibratoarele exponatelor s-au prăbuşit brusc, după care am fost ignorate cu desăvârşire.
Câteva deţinute grase şi neepilate, cărora li se punea din când în când mâna pe fund la mişto şi li se şopteau măscări ireproductibile, aduceau platouri cu hălci imense de carne şi târâiau non–stop, de colo–colo, navete de bere, când goale, când pline. Din când în când, se auzea câte un râgâit atât de puternic, încât două dintre membrele comisiei s-au făcut moi ca nişte cârpe şi au mai apucat să susure, înainte de a li se rupe filmul, ceva care semăna cu “demisie”.
Joi, 20 martie 127.008
Colega care răspunde de capitolul SEX din programul de conservare a rezervaţiei de bărbaţi e cu nervii zdrenţe. Nici un exponat nu respectă regula de a-şi folosi exclusiv deţinuta care i-a fost repartizată în scopul cu pricina. Nu se pot abţine să le reguleze “titularelor” prietenele cele mai bune, deşi toate femeile din rezervaţie arată la fel: grase, urâte şi neîngrijite. Au ieşit nişte pizduieli între deţinute de n-au putut gardienele să le despartă cu nici un chip.
Toate măsurile luate pentru remedierea situaţiei au eşuat lamentabil. S-a încercat înlocuirea deţinutelor cu femei gonflabile, dar a ieşit tot un căcat. Nu numai că şi-au furat între ei gonflabilele, dar au continuat să… vorba-ceea şi femeile din rezervaţie, nu doar deţinutele, ci şi câteva gardiene care au fost bineînţeles concediate imediat.
S-a încercat varianta “sex la liber” care, în sfârşit, funcţionează în ce-i priveşte pe ei, dar se lasă cu victime colaterale în rândurile suflării feminine: patru tentative de sinucidere din gelozie, dintre care două încununate de succes.
Din păcate, după faza asta, haosul n-a mai putut fi oprit. Ce dracu’ facem? Reinstaurăm pedeapsa cu moartea, băgăm în rezervaţie numai condamnate la moarte şi le lăsăm să-şi facă seama una câte una din cauza cretinilor de bărbaţi? Până una-alta, colega responsabilă cu SEXUL din Comisia Guvernamentală pentru Conservarea şi Administrarea Rezervaţiei de Bărbaţi şi-a dat demisia şi s-a internat într-un sanatoriu.
Nici n-a putut fi numită altă persoană în locul ei, fiindcă toate cele care au primit propuneri au refuzat vehement. Observ că am început să vorbesc cam urât şi nu-mi explic de ce.
Vineri, 21 martie 127.008
Se duce pulii de suflet (de unde dracu’ am învăţat expresia asta?!) şi capitolul MUNCĂ din programul de conservare a rezervaţiei de bărbaţi.
Nu acceptă nici de-ai dracu’ altă activitate decît băut, regulat, mâncat, dormit, citit ziare, pescuit, fotbal şi downloadat chestii porno de pe internet.
Mai pun botul doar la reparat câte-o maşină, în sensul că le place să stea câteva ore sub ea şi să iasă de-acolo mozoliţi de vaselină şi puţind înfiorător a transpiraţie. Nu avem însă loc de 438 de maşini în rezervaţie, ca să putem acoperi capitolul MUNCĂ doar din asta. Plus că, fiindcă nu reuşesc vreodată să repare vreo maşină, ies de sub ele foarte nervoşi.
Înjură mizerabil (aoleu, am impresia că de la ei am învăţat să vorbesc urât, băga-mi-aş!), dau cu piciorul în tot ce le iese-n cale, scuipă ca nesimţiţii şi nu se potolesc decât după primele 16 beri, când încep să se hăhăie deosebit de enervant şi să facă concurs de râgâituri.
Cel mai naşpa e că tipa din comisie responsabilă cu capitolul MUNCĂ, tot făcând vizite la rezervaţie, s-a îndrăgostit nebuneşte de unul dintre exponate şi s-a apucat de furat, în speranţa că va avea norocul să-şi execute pedeapsa în rezervaţie. Urmarea: o să stea, săraca, vreo trei ani într-o puşcărie din Ardeal, iar postul ei a rămas bineînţeles neocupat, fiindcă nu-l vrea nimeni.
Se alege praful încet-încet de toată comisia. Tot guvernul e, de altfel, cu nervii praştie, celelalte programe au cam fost lăsate de izbelişte. S-a pierdut deja integrarea în Organizaţia Nord-Atlantică de Sulfilat şi Însăilat. Vom relua negocierile, de-abia peste doi ani. Fuck!
Vineri, 21 martie 127.008
Două noi demisii în Comisia Guvernamentală pentru Conservarea şi Administrarea Rezervaţiei de Bărbaţi. Responsabilele cu BUNELE MANIERE şi SPĂLATUL şi-au luat lumea-n cap, după ce mai întâi au zăcut în concediu medical, una cu criză de bilă, cealaltă cu depresie crâncenă.
Au fost aduse în rezervaţie profesoare care au încercat cu delicateţe să elimine din comportamentul exponatelor următoarele: scărpinatul în public, aranjatul, din cinci în cinci minute, al aparatului din pantaloni, urinatul cu uşa deschisă la WC, concursurile de flegme/râgâituri/ flatulaţii, scobitul în nas, băgatul mânecilor în farfurie şi al organului reproducător în tot ce mişcă, ştersul pe picioare şi în alte locuri cu prosopul de faţă, spălatul o dată la două săptămâni, inundatul întregului univers atunci când, totuşi, fac baie, căscatul cu mugete etc. În afară de hăhăieli şi alte onomatopee, avioane de hârtie, pioneze pe scaun şi ciungă pe clanţe, profesoarele n-au obţinut nimic de la ei.
Ba nu, mint, au mai obţinut nişte ciupituri camaradereşti de fund şi nişte interpelări obraznice: “Prinţeso, vrei să ne jucăm un pic de-a mama şi de-a tata?”. Fuck! Am recitit şi mi s-a făcut rău. Vorbesc atât de urât încât, dacă m-ar auzi mama, m-ar fute în cur cu mâna ei!
Sâmbătă, 22 martie 127.008
Oh, Doamne! Cum îmi bate inima! Ce zi! Ce noapte! Ce lume! Ce viaţă! Nici măcar cele 14 măşti pentru revigorarea tenului pe care mi le-am trântit pe obraz nu-mi pot reda o faţă umană, nu mai zic de pilulele antiplâns şi de alifia contra emoţiilor, care nu mai au absolut nici un efect. Dar mai bine să vă zic ce s-a întâmplat. Azi-noapte, pe la 2, 2 şi un pic, am primit pe telefonul roşu (adică ăla pentru situaţii de criză naţională de gradul zero, care, de fapt, nu e roşu, ci roz cu paiete). Eram convocată de urgenţă la guvern.
Am plecat în furou, am mers cu 120 la oră, m-au oprit şi două fufe de poliţiste de la circulaţie, am fost nevoită să le arăt legitimaţia şi să le spun de unde mi-am luat furoul ca să mă lase să plec.
La Guvern era o foşgăială înfiorătoare. În frunte cu Premiera, toate ministresele plângeau şi-şi frângeau în mânuţele manichiurate, care colţul de la pijama, care capodul, care bikinii, mă rog, fiecare îşi frângea ce apucase să pună pe ea, înainte de a pleca de-acasă, în mare viteză. Am reuşit, cu greu, să aflu ce se întâmplase. Printre suspine şi înjurături. Tot guvernul plângea şi înjura. Venise chiar şi Preşedinta, care e o superfinuţă şi a fost aleasă aproape în unanimitate, în urma unei campanii electorale axată pe logoree.
Pe bune, a venit cu un program electoral superb, prin care a demonstrat populaţiei că să vorbeşti mult, fără să spui nimic, e foarte OK şi, în definitiv, foarte constructiv. Cum ziceam, era şi Preşedinta acolo şi am rămas realmente mască când, din guriţa ei delicată, am auzit ieşind, printre hohote de plâns, următoarea înjurătură: “Băga-le-aş cârpe-n cur şi da-le-aş foc”!
Deci până şi prima Domnişoară a ţării a învăţat să vorbească urât de la exponatele din Rezervaţia de Bărbaţi. Că veni vorba, bineînţeles că alarma de gradul zero avea o strânsă legătură cu Rezervaţia (de ce îmi ia atât de mult să povestesc ce se întâmplase, de ce sunt atât de redundantă şi fac atâtea paranteze?). Oh, Doamne, ajută-mă să mă concentrez un pic! Aşa, mersi, te pupic dulce, eşti un scump!
Deci iată ce se întâmplase: nenorociţii de bărbaţi au sedus o femeie de serviciu, i-au furat din geantă un tub de somnifere cu care au sedat tot corpul de pază, după care au dat o megapetrecere. Când s-au trezit gardienele, toată Rezervaţia era devastată. Mii de sticle de bere goale, toate deţinutele bete şi cu fustele-n cap, coji de seminţe peste tot, frigiderele goale, grădina, (superba grădină de trandafiri!!), protejată până ieri de un gard electric, distrusă (cum dracu’ au reuşit să taie firele electrice nu ştiu), în fine, ce să mai discutăm, prăpăd…
Au venit imediat Poliţia şi Pompierele (rămăseseră nişte chiştoace aprinse pe ici pe colo), plus Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, compus din şase psiholoage de renume internaţional, o superexpertă în chiromanţie şi o astroloagă de geniu, care i-au luat la întrebări pe derbedei şi pe deţinute.
Ei, şi de-abia acum vine bomba. Iar bomba e – Doamne, mă mai ajuţi un pic să mă concentrez, mersi? – că, în urma anchetei efectuate de cele opt somităţi (dintre care una avea un taior absolut splendid, pe lila cu desene verzi, mor să aflu de unde şi l-a luat), a rezultat că una dintre deţinute manifestă, de câteva săptămâni, nişte simptome ciudate: greţuri matinale, o poftă de mâncare crescută, capricii şi… ei bine, da, absenţa menstruaţiei.
O nouă comisie, de data asta de bioenergeticiene, s-a întrunit de urgenţă, iar concluzia, rezultată în urma studiului a vreo şaişpe biblioteci, a fost devastatoare: deţinuta cu pricina era gravidă. Unde “gravidă” – asta chiar n-aveţi de unde s-o ştiţi, da’ v-o zic eu, care, vorb-aia, am acces la secrete de stat – înseamnă o femeie care urmează să dea naştere unui copil, în urma împerecherii cu un bărbat. Taraaam!
Deci de-aia am fost chemate la 2 noaptea la guvern, da? Ca să luăm o decizie. Am luat-o, dar foarte greu. Să iei o decizie e cel mai greu lucru din lume, mai greu chiar şi decât să tai ceapă (eu nu reuşesc aproape niciodată să iau una şi să nu mă răzgândesc imediat sau, în cazurile în care nu mă răzgândesc, să n-o regret după aia, pentru tot restul vieţii).
După vreo şase ore de bocit şi deliberări, am hotărât să o invităm la o teleconferinţă pe cea mai puternică femeie din lume, Preşedinta Statelor Unite. Am nimerit-o taman când dormea chircită, cu o pernă electrică sub burtă. Era la ciclu, deci foarte nervoasă. A întredeschis ochii, ne-a ascultat, după care a ridicat puţin capul de pe pernă şi ne-a zis: “Aruncaţi-i dracu’ în aer şi lăsaţi-mă-n pace, că mă doare burta de îmi vine să dau cu bomba atomică!”.
Înţeleaptă femeie! Am făcut exact ce a zis ea, am aruncat în aer Rezervaţia, iar pe vaca de deţinută am băgat-o în închisoare până naşte. Dacă e fetiţă, o vom elibera cu tot cu copil. Dacă e băiat, o vom elibera doar pe ea, iar rezultatul împerecherii cu animalele alea îl vom păstra într-un loc secret, până moare de bătrâneţe. Mă duc să-mi mai pun o mască, că parcă tot am cearcăne. Şi nişte bigudiuri, că îmi stă părul ca un cu… ca o pu… ca naiba.
Disclaimer: Caricaturizarea excesivă a personajelor, precum şi folosirea unor cuvinte şi expresii care ar putea să-mi contrarieze părinţii sau alte rude, în afară de mamaie (la care o să am eu grijă să nu ajungă acest almanah), au slujit unor scopuri strict literare. Orice asemănare cu persoane şi fapte reale este pur întâmplătoare.
(Din Almanahul Catavencu 2008, cu tema “Sfarsitul lumii”)
